(Ne-)Excepționalii


Data publicării: 09/02/2012

text de Andreea Vrabie, researcher la Wired UK și o prietenă aprigă a ideilor creativo-practice

Fascinația noastră pentru viețile persoanelor renumite este ceva fascinant în sine. Fie că recunoaștem sau nu, petrecem o bună perioadă din viață studiind oameni pe care nu îi vom include niciodată în grupul nostru social, dar pe care simțim că îi cunoaștem mai bine decât pe cei mai apropiați prieteni. Mulți dintre ei nu trăiesc pe același continent. Unii dintre ei nici măcar nu mai trăiesc.

Recent am descoperit plăcerea studierii biografiilor oamenilor de știință. Citesc compulsiv memorii și nu pot să nu mă întreb ce tip de înțelepciune sper să obțin cunoscând trecutul unor persoane pe care le admir. Pe alocuri cosmetizată, viața lor se citește ca un roman captivant, dar oare înseamnă mai mult de atât pentru noi? Din The Secrets of Storytelling, publicat în Scientific American Mind, aflăm că operele de ficțiune au menirea de a ne ajuta să empatizăm cu oamenii din jurul nostru. Aș adăuga că biografiile, prin senzația de veridicitate, ne pun în pantofii persoanelor devenite legende și le umanizează. Descoperindu-le procesul creativ și înțelegând că viața lor nu a fost doar o serie de coincidențe și excepții, căpătăm puterea de a transforma ideile proprii în fapte.

Alan Alda, actorul care timp de 11 ani a intrat în pielea personajului Hawkeye din M*A*S*H, dezvăluie cu umor în Never Have Your Dog Stuffed: And Other Things I’ve Learned câteva dintre cele mai intime evenimente din viața sa. Invitat să țină un discurs la absolvirea fiicei sale, el povestește: “I had a teacher in those days who saw me with a book by Jean Paul Sartre under my arm and he said to me, “Be careful, if you read too much of that you’ll start walking around dressed in black, looking wan, doing nothing for the rest of your life.” Well, I read the book anyway and as it turned out, I’m tanned and lovely, I’m rich and productive and I’m happy like nobody’s business. Maybe it was my natural optimism at work, but what I saw and warmed to in the existentialist writings was that life is meaningless unless you bring meaning to it; that it is up to us to create our own existence. Unless you do something, unless you make something it’s as though you aren’t there.”

Adept al științei și prezentator al emisiunii Scientific American Frontiers timp de 12 ani, Alan Alda a încercat să aplice comunicării științifice tehnici din teatru, precum improvizația – ”Improvising is not making things up. It’s connecting to the other player. And when that connection occurs, things come out of you that you didn’t expect.”  Dedicat înțelegerii și promovării oamenilor de stiință, Alda l-a interpretat în QED pe Richard Feynman, alt om excepțional a cărui biografie trebuie citită.

Laureat al premiului Nobel pentru Fizică și creator al conceptului de computer quantic, Feynman a popularizat prin carisma sa fizica teoretică și descoperirea științifică. În ciuda implicării în Proiectul Manhattan, el a fost unul dintre cei mai sensibili oameni de știință: You can know the name of a bird in all the languages of the world, but when you’re finished, you’ll know absolutely nothing whatever about the bird… So let’s look at the bird and see what it’s doing — that’s what counts. I learned very early the difference between knowing the name of something and knowing something.”

În biografia grafică Feynman ilustrațiile îi surprind splendid viața, de la plăcerea de a explica, până la pasiunea pentru percuție (ascultați un imn dedicat sucului de portocale aici). Înzestrat cu o curiozitate contagioasa, Feynman și-a petrecut ultimii ani din viață încercând să organizeze o călătorie spre Tannu Tuva, însă a murit cu puțin timp înainte de a primi aprobarea din partea Rusiei. The Last Journey of a Genius îi documentează obsesia pentru ținutul necunoscut și ultimele zile din viață.

Nu puteam să vorbesc despre biografiile unor oameni care ne aprind imaginația fără să-l menționez pe Steve Jobs. De la consumul doar de morcovi și mere pentru o perioadă îndelungată și lipsa de igienă – mergea desculț și făcea foarte rar duș, fiind convins că alimentația strictă îi menține corpul curat – până la implicarea emoțională în orice activitate a companiei Apple – pentru că și-a dorit pentru posterele din campania Think Different o anumită imagine cu John Lennon și Yoko Ono a recurs la telefoane insistente și multe lacrimi până Yoko a cedat și a acceptat să se întâlnească într-o cafenea să-i înmâneze poza – Steve Jobs a avut o personalitate prea amplă pentru a fi surprins doar în câteva fraze. Nu-mi rămâne decât să vă încurajez să devorați cele 600 de pagini scrise de Walter Isaacson și să vă creați propriul reality distortion field.

Steve Jobs a fost un om complex și ciudat, însă la fel de (ne-) excepțional ca noi toți: ”When you grow up you tend to get told that the world is the way it is and your life is just to live your life inside the world, try not to bash into the walls too much, try to have a nice family, have fun, save a little money. That’s a very limited life. Life can be much broader; once you discover one simple fact, and that is that everything around you that you call life was made up by people that were no smarter than you. And you can change it, you can influence it, you can build your own things that other people can use. Once you learn that, you’ll never be the same again.”

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=kYfNvmF0Bqw

sursa foto