Cartea Superscrieri

Când cumperi cartea Superscrieri, nu numai că 1. o să citești o antologie de texte foarte bune scrise în România în ultimii patru ani, dar 2. devii și parte din susținătorii Premiilor Superscrieri. (Toți banii pe care îi încasat din vânzarea de carte anul trecut au contribuit la mai multe premii la Gala Superscrieri 2016.)

E momentul să faci o faptă bună și pentru tine și pentru jurnaliștii din România.

Găsești cartea „Superscrieri: Drumul generației noastre” în librăriile Humanitas și Cărturești, sau o poți cumpăra online, pe Cărturești.ro sau pe LibHumanitas.ro.

Povestea cărții Superscrieri

Am lansat, în septembrie 2015 la București și în noiembrie la Timișoara și Cluj, prima carte editată de noi, cu ocazia aniversării a 5 ani de Premiile Superscrieri. „Superscrieri: Drumul generației noastre” s-a născut din dorința de a păstra cele mai bune texte din primii patru ani de Premiile Superscrieri într-un singur volum, pe care să-l poată citi și cei care nu aleargă după texte bune online. Ne-am potrivit perfect în ideea asta cu partenerii noștri de la BRD Groupe Société Générale, a căror viziune ne-a ajutat să și ducem proiectul la bun sfârșit.

Când o ții în mână prima dată te va surprinde cât de ușoară poate fi o carte de aproape 400 de pagini. O carte în care e prinsă o parte din esența a ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii patru ani, în jurul nostru, în lumea în care ne trăim viețile. Pe care, pentru că are puterea asta, am botezat-o, împreună cu Doru Someșan, editorul cărții, „Drumul generației noastre”. Cele 24 de povești pe care le spune capătă, prin alăturare, o profunzime a perspectivei pe care numai oglinzile multiple o pot da. Cititorul primește de la acești 22 autori – care s-au uitat, fiecare prin lentila lui, la lumea în care trăim – tot atâtea invitații la reflecție.

Apelul la demitizare, de exemplu, e prezent din primul text al cărții, un eseu despre cele trei „ficțiuni” românești din secolul XX (fascismul, comunismul și „americanii”), continuă, apoi, în materialul despre complexul individual de victimă pe care îl aplicăm la nivel de națiune, poziționându-se astfel în „victime ale istoriei” (de la Mihail Sebastian încoace) sau în relatarea despre maestrul Radu Beligan în ultimii ani ai vieții – un bătrân fragil care, după 75 de ani petrecuți pe scenele teatrului românesc, nu-și mai putea face de fapt meseria, dar a umplut sălile până în ultima clipă. O jurnalistă analizează la rece construcția și deconstrucția mitului aviatorului Adrian Iovan și a trecerilor lui succesive prin statuturile de erou, anti-erou, un nimeni și înapoi, în timp ce, tot pe marginea accidentului aviatic din Apuseni din 2014, o alta chestionează tăcerea autorităților în interpretarea a ceea ce s-a întâmplat exact acolo. Tăcere cu care ne-am confruntat, dacă stăm să ne gândim, de atâtea ori. Oricât ai încerca, demitizarea se lovește, uneori, de câte un stâlp. Acest stâlp poate fi Ion Iosif Ficior, fost comandant al pușcăriei comuniste de la Periprava, unde în anii ’50- ’60 au fost închiși 2.000 de deținuți politic. „În șase luni, 44 de oameni au murit de bătrânețe”, va repeta el, imperturbabil, în fața reportofonului, oricât îl va presa reporterul.

Pe măsură ce înaintăm cu lectura, cartea are grijă să nu ne menajeze sensibilitățile. Citim, printre altele, despre drama unei fete al cărui tată și-a bătut crunt familia. Asta ne lasă cu apăsarea acelorași întrebări simple: Cum de nu a zis nimeni niciodată, vecinii care auzeau totul, sau colegii de serviciu al tatălui care îl vedeau beat zi de zi? Noi am fi zis, dac-am fi fost vecinii acelei familii? Până la sfârșitul cărții, întrebările nu contenesc: Cum e să fii mamă când ar trebui să fii încă la liceu? Cum e să fii mama unui copil care primește un diagnostic despre care medicii din România au auzit că există, dar cam atât? Cum e să fii mamă și să trebuiască să plătești 40 de dolari pentru a-ți îmbrățișa fiul acuzat pe nedrept, pe drumul sălii de judecată?

Oamenii din carte trăiesc toți în lumea noastră, deși ni se poate părea uneori că e „altă lume”. Trecem zilnic pe lângă oameni fără acte, venituri sau domiciliu, care trăiesc pe străzi, cum sunt Cristina și iubitul ei, sau într-o rețea complicată în canalele de sub Gara de Nord, unde trona Bruce Lee, personaj controversat, rege și „tată” al celor strânși printre țevile care le dădeau căldură. Poate am zărit-o la supermarket pe Raluca, fostă Bogdan, care a devenit femeie pe 13 ianuarie 2012, sau am fi putut-o cunoaște pe Andreea Avramescu, o tânără ambițioasă dintr-o organizație studențească, a cărei moarte subită și (aproape) inexplicabilă i-a șocat iremediabil pe toți cei care au cunoscut-o. Sau pe Octavian Mivu, Laurențiu Caramete, Nicușor Arsene, trei astrofizicieni de nici 40 de ani care lucrează la Turnu Măgurele și ar putea revoluționa fizica.

384 de pagini mai târziu ne putem declara mai plini, covârșiți aproape de realitățile noastre, palpabile, cu bunele și relele lor. Nu pot să cred că sentimentul de după lectură nu va fi unul de „mai vreau.”

autori carteLista autorilor din Cartea Superscrieri:

Attila Biro
Radu Ciorniciuc
Ioana Cîrlig
Andrei Crăciun
Cristian Delcea
Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Iulian Enache
Lorena Lupu
Ștefan Mako
Mihnea Măruță
Teodora Neagu
Philip Ó Ceallaigh
Sintia Radu
Ani Sandu
Oana Sandu
Anca Simina
Elena Stancu
Vlad Stoicescu
Tea Teodorescu
Vlad Ursulean
Luiza Vasiliu
Lina Vdovîi

Design: Radu Manelici

Cartea „Superscrieri: Drumul generației noastre” este un proiect al Fundației Friends For Friends, împreună cu BRD – Groupe Société Générale. Este disponibilă în rețeaua de librării Cărturești și Humanitas, iar încasările de pe urma vânzării vor merge către un premiu special la ediția de anul acesta a Premiilor Superscrieri.