Mărturii de la adolescenți

Despre proiect | Concluzii de cercetare |Mărturii de la adolescenți |Broșura „Generația nevorbită”


#relații

„Sunt de părere că relațiile la vârsta noastră sunt, fără doar și poate, rezultate a modului în care societatea ne influențează viețile. Îmi amintesc de mine în gimnaziu, fiind puțin debusolată de faptul că nu am avut până atunci un prieten. (…) Suntem alimentați de tipologiile de adolescenți care își condamnă viața, își pierd devreme virginitatea și sunt instabili emoționali. Sunt în toate filmele și serialele pentru adolescenți, iar noi împrumutăm de acolo câte ceva și ne construim în consecință. Nu putem trata matur o apropriere sexuală, suntem străfulgerați de niște instincte incontrolabile și suntem distruși dacă nu ne răspunde la mesaj.

Într-un astfel de context în care suntem mai mult ceea ce vedem în jurul nostru decât ceea ce suntem.” Diana, 17 ani, Bacău

„Problema cu noi adolescenții este ca mergem cu 1.000km/h câteodată. Ne schimbăm foarte repede, nu știm exact ce vrem, doar că vrem și mereu mai mult și mai mult și să fie ceva nou…bănuiesc că vom pierde asta pe parcurs, chiar dacă eu nu aș vrea să se piardă asta la mine. Incertitudine e starea noastră generală și e foarte bine, mai ales odată ce înțelegi asta și mai ales vorba aia cu put yourself first e cel mai bun sfat pentru un licean care se aruncă în relații.” Crina, 17 ani, Suceava

„Găsirea unei persoane pe lungimea ta de undă cu care chiar ai ce sa vorbești și să te înțelegi, asta e chestia misto în a avea o relatie in liceu. Genul ala de relatie unde baza e prietenia, nu ai dat 3-4 like-uri intr-o noapte tarzie cand pe tipa sau tip il loveste singuratatea, iesiti la suc a doua zi si brusc apare relatie pe facebook. O relatie are nevoie de timp, de o bază de prietenie.” Diana, 18 ani, Alexandria

„Poți să fii exact așa cum ești, fără să te gândești înainte la lucrurile pe care le spui sau faci. Totul să vină de la sine și să nu îți fie frică să fii judecat, cum deseori se întâmplă. Ai o relație mișto atunci când partenerul îți este și cel mai bun prieten.”, Rebeca, 17, Iași

#violență

„Eram la mine în cameră și nu puteam să respir, mă apucase de gât după ce i-am spus că vreau să ne despărțim. Plângeam și eu, plângea și el. După ce a terminat de vorbit despre cât de mult mă iubește mi-a dat drumul și l-am dat afară. N-a mai pus piciorul de atunci la mine în casă, îmi lăsase urme pe gât și le-a văzut mama, care a reacționat imediat. Cred că dacă nu intervenea ea nu aș fi avut puterea să schimb nimic.” Andrada, 18 ani, Craiova

„Acum pot să spun că înțeleg că și manipularea este o formă de violență. Încrederea asta oarbă într-o persoană care te face mai mult să suferi, nu neapărat fizic, ci la nivel psihic și spiritual, poate aduce multe frustrări ce în unele cazuri duc la probleme de încredere, subapreciere și depresie. Nu mai văd violența ca pe ceva foarte agresiv, rar întâlnit, ci ca ceva mult mai subtil, intim, dar de o amploare și gravitate mai mare.”, Lena, 17 ani, Galați

„O singură dată am pățit să primesc o palmă de la parteneră. Reacția mea a fost una foarte sobră, nu sunt un tip violent verbal/fizic. Singura chestie pe care am făcut-o a fost să îi pun 4 întrebări:
– De ce ai făcut asta ?
– Te simți mai bine acum?
– Dacă eu aș ți-aș fi dat o palmă, tu cum reacționai?
– Îți pare rău?
Eu am rămas cu palma, ea cu un sentiment profund de vină.”, Ștefan, 18, Năsăud

„Unii adolescenți sunt de părere că a fi într-o relație cu cineva înseamnă exploatarea ființei iubite prin control ridicat, care duce la abuz.”, Diana, 17 ani, Bacău 

„Din punctul meu de vedere un prim pas pentru a opri violența verbală sau fizică între cupluri e prin a-i învăța pe tineri cum să comunice eficient și în cele din urmă, cum să încheie în mod civilizat o relație și să treacă peste, fără să pună toată vina pe umerii partenerului sau să șteargă cu un burete murdar clipele frumoase petrecute împreună.”, Vlad, 18, Mangalia 

Implică-te!