Cele șase echipe de jurnaliști care au primit, în luna mai 2015, bursele Superscrieri pe tema „învățământului preuniversitar de stat din România”, pe care le oferim în programul creat împreună cu partenerul nostru, BRD – Groupe Société Générale, și-au finalizat proiectele.
Cele șase materiale documentate de ei ne poartă în inima sistemului de învățământ, și anume profesori, elevi și relația dintre aceștia. De la accesul aproape imposibil la educație al copiilor fără acte, la a doua șansă la educație a tinerilor care învață alfabetul în închisoare și până la exemplele de profesori care ne pot schimba viețile, la o trecere în revistă a învățământului românesc de la interbelic încoace, văzut prin ochii elevilor și ai profesorilor, o analiză a relației elevi – profesori în epoca social media și una a rolului de „al treilea părinte” pe care îl are un profesor; sunt tot atâtea unghiuri diferite de a aborda un concept ce pare generic, precum „educația”.
„Am muncit la acest articol mai mult decât ne-am fi așteptat și mai puțin decât ne-am fi dorit. Au rămas în continuare multe, foarte multe, de scris, mai ales că viața oamenilor din textul nostru (și a celor ca ei) nu s-a schimbat în bine. Încă. Povestea copiilor care nu merg la școală fiindcă nu s-au născut în familiile unor oameni care, oficial, nu există, șochează tocmai prin banalitatea soluțiilor cu care s-ar putea rezolva. Aceste soluții – un regim de urgență pentru dobândirea actelor – sunt perfect ignorate, din acel cocktail de nepăsare și incompetență cu care ne-am învățat să supraviețuim. Misiunea noastră jurnalistică este limpede: să scriem în contra acestui cocktail. Până la ultimele consecințe.” – Andrei Crăciun, jurnalist, bursier Superscrieri/BRD
„Am început să documentez articolele referitoare la stresul la catedră cu gândul la fiul meu și la alte milioane de copii pe care îi încredințăm, zi după zi, unui „al treilea părinte”. Un părinte cu o mie de chipuri, în grija căruia ne lăsăm copilul, pentru a-l învăța carte – și care-i transmite alături de cunoștințe, printr-un fel de involuntară osmoză, tot ceea gândește, simte și este. Acest al treilea părinte este un om de la așteptăm extrem de mult, dar căruia, adesea, îi oferim neiertat de puțin. E omul responsabil de binele altora, în timp ce sistemul de educație se preocupă mult prea puțin de binele lui. Mi-am dorit ca prin articolele scrise să arăt care este adevărata schimbare de care este nevoie în învățământul românesc, adevăratul punct de plecare al unei reforme reale. Formarea, consilierea, motivarea și sprijinirea dascălilor.”- Raluca Ion, jurnalistă, bursieră Superscrieri/BRD
Cele șase proiecte selectate s-au materializat în programul Bursele Superscrieri/BRD, prima ediție, care a acordat sprijin atât financiar – constând în șase burse de câte 2.000 euro – cât și editorial – prin seminarii și mentorat pe tot parcursul documentării și scrierii textelor. Materialele de mai jos sunt rezultatul acestor burse; având în vedere tema de interes public, încurajăm preluarea lor integrală de către alte publicații.
1. „De-a dezvățul în învățământul românesc”, de Eugen Istodor & Iaromira Popovici, Dilema Veche:
Un secol de școală văzut prin prisma unor elevi și profesori trecuți prin toate cele trei sisteme de învățământ: interbelic, comunist, post-revoluționar.
2. „Alfabet pentru urși”, de Elena Stancu & Cosmin Bumbuț, Teleleu.eu:
Pe cei aproape 2.500 de tineri fără carte din penitenciarele românești încearcă să-i învețe alfabetul 390 de profesori, printre care Lenuța Stoia.
3. „Mizerabilii 2015”, de Andrei Crăciun & Daniel Vrăbioiu, Dela0.ro (material în patru părți):
În țara abecedarului gratuit și obligatoriu sunt poate sute de mii de copii cărora școala le e interzisă pentru că nu au acte de identitate și sunt puține șanse să le obțină vreodată.
4. „Al treilea părinte”, de Raluca Ion & Dragoș Savu, Republica (material în mai multe părți, în curs de publicare):
În spatele fiecărei catedre stă un om care modelează – prin comportamentul său, deliberat sau accidental – generații și generații de copii; adesea, relația lui cu elevii e distorsionată de presiunile cărora trebuie să le facă față: sărăcie, statut social scăzut, birocrație, umilințe.
5.„ȘincaiLeaks”, de Lina Vdovîi, Ioana Cîrlig & Vlad Andriescu, Casa Jurnalistului:
În era social media, fractura dintre elevi și profesori se adâncește, iar nu toate școlile par pregătite să o gestioneze.
6. „Bitul Liber” , de Sorina Vasile, Vlad Ursulean & Tiberiu Cimpoeru, Casa Jurnalistului
Școala românească încă funcționează – în clasă și în cancelarie – pe modelul autoritar, care le cultivă copiilor frica de eșec, de ierarhie, de a lua decizii, de a ieși din rând. Există însă altfel de profesori – cei care-și asumă riscul de a ieși din rând.
„Poveștile din Superscrieri sunt poveștile unei noi generații. La fel ca ea, emană energie și emoție, ne fac să ne punem întrebări și mai ales aduc dorința de schimbare. Am pornit acest proiect al burselor în domeniul educației cu ideea de a afla povești care sar peste clișee, făcându-ne să privim mai atent înăuntrul sistemului românesc de învățământ. Dacă acest țel a fost atins, vă îndemnăm să descoperiți. Noi credem că da.” – Flavia Popa, Secretar general BRD-Groupe Société Générale
***
Pentru mai multe detalii despre Bursele Superscrieri, explorați: https://ffff.ro/burselesuperscrieri/. Publicațiile care vor să preia materialele realizate la Bursele Superscrieri/BRD sunt invitate să scrie la superscrieri@ffff.ro.
Materialele publicate prin programul Bursele Superscrieri/Avon, pe tema violență domestică, pot fi citite aici.
Printre susținătorii programului Bursele Superscrieri/BRD se numără: Șapte Seri, HotNews, Adevărul, Dilema Veche, Foreign Policy, RFI România, Decât o Revistă, The Institute, Igloo, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Active Watch, SUB25, România Pozitivă, Think Outside The Box.
