donează

Pentru că eram curioși cum stăm la capitolul „curaj”, am sprijinit un proiect care ne oferă un insight pe această temă. Studiul Ce înseamnă curajul pentru români? ne-a arătat că:

  • Pentru mai mult de jumătate dintre români (60%) curajul se numără printre cele mai importante valori personale; cei mai mulți dintre ei îl asociază cu onestitatea și puterea de a spune ce gândești;

  • 5 din 10 români conștientizează cât de important este să ai curaj atunci când ajungi în momente dificile și tot atâția consideră că dacă ar ieși mai des din zona lor de confort, ar reuși să fie mai fericiți;

  • Patru din zece respondenți au considerat că românii sunt un popor curajos în mare sau în foarte mare măsură;

  • 20% dintre români se gândesc zilnic la cum își pot depăși temerile.

 

 

Sinceritatea, o dovadă de curaj mai mare decât spiritul aventuros

Una dintre posibilele explicații ale acestei situații ar putea fi faptul că pentru români curajul stă, mai degrabă, în lucrurile mărunte, ei asociindu-l cu onestitatea, puterea de a spune lucrurilor pe nume și de a ieși din zona de confort. Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că a fi curajos înseamnă a spune ce gândești și tot atâția apreciază abilitatea de a-ți apăra drepturile cu orice preț. Mai puțin de doi din zece români asociază curajul cu meseriile riscante sau cu sporturile extreme.

Surprinzător sau nu, românii nu par să se bată cu pumnul în piept în ceea ce privește propriul curaj: unul din trei recunoaște că nu este curajos, nici el, nici apropiații lui, iar cu toții consideră că aproape jumătate din români nu sunt nici ei prea curajoși. Căci, se pare, curajul nu este pentru români ceva de fală: doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme. În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj! Curajul de a fi tu însuți, de a fi un om dintr-o bucată, cum se spune. În ultimă instanță, curajul de a te lupta cu viața, când și cât e nevoie. Curaj cotidian, nici festiv, nici combatant. Nimic extraordinar, deci. Mai degrabă ceva temeinic.

Prof. Univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, antropolog.

 

Jumătate dintre români își doresc să iasă din zona de confort

Încrederea în propria persoană, liniștea sufletească și contribuția la dezvoltarea personală sunt printre cele mai des amintite motivații ale românilor pentru a fi curajoși, familia și atingerea unor obiective reprezentând principalele aspecte care le dau putere în depășirea temerilor.

Jumătate dintre persoanele chestionate își doresc să iasă mai des din zona de confort, patru din zece să aibă curajul de a face ceea ce simt și trei din zece și-ar dori să ia mai des inițiativa sau să găsească soluții mai creative la problemele de zi cu zi. Familia reprezintă pentru mai mult de 40% dintre români cel mai important sprijin, doar 5% dintre aceștia apelând în momentele dificile la un specialist (coach, psiholog), la cărți sau platforme de specialitate, și 33% reușind să se mobilizeze singuri.

“Ne bucurăm să aflăm că ipotezele noastre de lucru sunt acum confirmate și de acest studiu. Faptul că românul înțelege să fie curajos într-un sens imediat, al vieții sale de zi cu zi, asociind curajul cu ieșirea din zona de confort și onestitatea – și nu, de pildă, cu aventuri extreme, este și demonstrația pe care noi încercăm să o facem la Fundația Friends for Friends. Să schimbi perspectiva este primul pas spre creativitate cu valoare practică, spre inovație, tema noastra de lucru în raport cu România încă din 2009.”  

Sorin Trâncă, Fondatorul Fundației Friends For Friends.

O parte dintre datele acestui studiu pot fi accesate vizitând platforma România Curajoasă, un demers unic în România de a centraliza, pe regiuni, informații și povești de curaj din întreaga țară.  Mai multe detalii pe www.curajromania.ro, www.facebook.com/curajromania.

———————————————–

Studiul Ce înseamnă curajul pentru români? a fost realizat prin platforma iVox la inițiativa Piraeus Bank România cu susținerea Fundaței Friends For Friends,  în perioada 1-9 iunie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 2357 de respondenți, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban.

 

 

 

 

Implică-te!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Writing
is healing

Oscar
Caragiale
Au mai rămas
zile până la
#GalaSuperscrieri2017