Sau ce au in comun albinele cu acceleratorul de particule de la CERN
Text de Andreea Vrabie, o prietena apriga a ideilor creativo-practice
Creativitatea este genul de notiune pe care toata lumea o imbratiseaza, insa daca e sa aduni 100 de persoane intr-o incapere sa discute despre ea, rar vei avea doua pentru care sa aiba acelasi inteles. Pe cat este de cunoscut acest termen si transformat intr-un cuvant-cheie al prezentului, pe atat este de dificil de definit. Ce sa intelegi prin creativitate? Momentul in care au ales muzele sa te viziteze, acel procent de inspiratie? Sau restul de 99% executie ca proces creativ? In plus, orice restrictie nu ar face decat sa limiteze domeniile pe care le definesti ca fiind creative.
Din acest motiv prefer sa vorbesc despre idei si inovatie, incercand sa gasesc un raspuns la intrebarea ”cum vin oamenii cu idei noi?”. Indiferent de domeniu creativ si de industrie, inovatia a fost cea care a impins societatea inainte. Fie ca vorbim despre ce a reprezentat Ford pentru era industriala, fie despre impactul pe care Apple il are asupra tehnologiei in prezent, orice schimbare benefica omenirii a fost rezultatul unor minti vizionare. Iar personalitatile recunoscute pentru spiritul inovator au ca prima calitate nu pasiunea pentru ceea ce fac, ci un puternic simt de observatie.
Desi se vorbeste tot mai des despre cele 10.000 de ore de experienta necesare intelegerii unui domeniu, pentru a trece la inovarea sa, expertiza nu va fi niciodata si suficienta. Odata cu specializarea industriala oamenii au incetat sa mai fie interesati de activitatea desfasurata de sectoarele din afara lantului lor de productie, iar barierele dintre domenii au devenit mult prea fixe. Copiilor au inceput sa le fie predate discipline, educatorii pierzand din vedere modul in care o intelegere inter-disciplinara formeaza gandirea umana. In limba engleza exista un termen ce caracterizeaza perfect felul in care ariile de gandire se influenteaza reciproc natural ”cross-pollination of ideas”. In alte cuvinte, Facebook nu s-ar fi bucurat niciodata de un asemenea succes, daca Mark Zuckerberg nu ar fi inteles (poate instinctive, observand petrecerile din campus la care nu era ivitat) nevoia antropologica de socializare a omului. Aceasta intelegere l-a ajutat sa transpuna triburile in cod de programare in cel mai natural mod cu putinta.
De cele mai multe ori insa, conexiunea ce se poate realiza intre domenii este mai putin evidenta. Jonathan Gutenberg a crescut intr-o regiune viticola din Germania, iar ideea presei de tiparit i-a venit observand cum se obtine vinul din presarea strugurilor. Nu i-a ramas decat sa adapteze principiul pentru fiecare caracter in parte, iar presa de tiparit cu litere mobile a schimbat istoria contribuind la raspandirea informatiei. Formula chimica a benzenului a constituit o enigma mult timp, chimistii neintelegand cum sase atomi de cabon si sase de hydrogen pot fi legati linear. Kekule a descoperit formula inelara a moleculei de benzen in urma unui vis in care un sarpe isi musca propria coada (acesta este un symbol comun multor culturi stravechi cunoscut sub numele de Ouroboros), iar descoperirea a aruncat o lumina cu totul noua asupra chimiei organice.
Sfarsind intr-o nota stiintifica, la fel cum particulele subatomice se ciocnesc violent pentru a da nastere unor elemente cu totul si cu totul noi, denumite ”quarks”, asa si ideile noastre trebuie lasate libere sa genereze o energie proprie. Cu cat incercam sa observam cum cunostintele dintr-un domeniu ne pot afecta gandirea in alt domeniu, pe atat rezultatul va fi mai inovator. Pana la urma, cine spune ca urmatorul slogan publicitar nu poate avea in spate o teorie a mecanicii quantice in locul unor date procentuale…
