În ianuarie 2024 am pornit la drum cu patru burse a câte 9.300 lei, pentru susținerea tinerilor jurnaliști din cadrul redacțiilor locale. Pe parcursul ultimelor șase luni, bursierii au lucrat sub mentorat, alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu).
Pentru realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național, această ediție a Burselor Superscrieri a fost susținută financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și Departamentul de Stat al S.U.A.
Cele patru echipe care au primit finanțare:
Mădălina Sim și Paul Lelea — pentru seria Maternitatea Groazei, publicată de Bihoreanul
„«Maternitatea groazei, aşa o numeam după ce am născut acolo», spune Cristina Ghişe, o pacientă care a rămas cu traume grave de pe urma trecerii prin Maternitatea din Oradea. Este doar una din femeile care afirmă că Rodica Negrini – una dintre cele mai renumite doctoriţe din breaslă — le-a lăsat multe cicatrici nu doar pe trupuri, ci şi pe inimi.
BIHOREANUL le-a aflat experienţele dramatice şi vi le prezintă, într-o serie ce vizează, însă, şi alţi medici ai Maternităţii orădene, care nu doar că încalcă drepturile pacientelor, ci şi, mai grav, fac operaţii nejustificate, “inventând” patologii care să le motiveze.”
- Maternitatea groazei: Mai multe paciente ale dr. Rodica Negrini acuză experiențe traumatizante (partea I)
- Dezvăluirile BIHOREANULUI produc efecte: Doctoriţa Rodica Negrini nu mai este şefă de secţie la Maternitatea din Oradea! (partea a II-a)
- Secrete din Maternitate: O investigație privind operații nejustificate și averi ascunse ale unui șef din Maternitatea Oradea (FOTO/VIDEO) (partea a III-a)
„Potrivit surselor ziarului, pacientele care sunt supuse, fără ştirea lor, unor asemenea “experimente” provin, în general, din mediul rural sau din comunităţi defavorizate, cu o instrucţie şcolară modestă, care nu merg frecvent la medic, astfel că de cele mai multe ori nici nu realizează că au făcut obiectul unor intervenţii nenecesare.”
Petruț Iacob și Mihaela Giuglea — pentru proiectul Haos de Constanța, publicat de Info Sud-Est
„Principalele bulevarde din Constanța s-au transformat din 2021 într-un mare șantier, mașinile s-au mișcat mai greu, s-au creat frecvent blocaje în trafic, iar aerul a devenit irespirabil din cauza prafului.
La finalul lui 2022, constănțenii au pus o colivă pe care scria „Veșnica pomenire” în mijlocul unei străzi ce devenise impracticabilă. Oamenii se poticneau pe străzile în lucru, iar zona centrală devenise un pericol din cauza gropilor nesemnalizate. În tot acest timp, primăria prelungea termenele de finalizare.
Când au început lucrările, au apărut subit rețele de canalizare, țevi de apă, de gaz, stâlpi de curent, cabluri de internet și telefonie care nu existau în proiectele de lucrări. Totul a fost dat peste cap. Și ca să fie totul și mai complicat, unele șantiere se suprapuneau peste altele din alte proiecte finanțate cu bani europeni.
Info Sud Est a descoperit că unele firme din schemă sunt abonate la contracte cu primăria, iar altele au conexiuni penale.”
Iulia Drăghici-Taraș, împreună cu Daniela Luca și Mirela Cara Dragu — pentru seria Cu lupa, în lumea urșilor, publicată de CovasnaMedia
„Să locuiești în Județul Covasna, dar și în alte zone împădurite din țară înseamnă să conviețuiești cu ursul și, în multe situații, chiar să te confrunți direct cu el.
Deși situația e aceeași de când lumea, astăzi e atât de frecvent pusă sub lumina reflectoarelor, de către mass-media, de către instituțiile naționale sau locale, ori de ONG-uri, încât tindem să credem că fenomenul s-a acutizat.
În toată această ecuație, se pune întrebarea: cine are competența să găsească o rezolvare pentru asigurarea unui echilibru și cine are un interes ca rezolvarea să întârzie?”
Într-o serie detaliată care analizează situația populației de urși din Covasna și relația oamenilor în raport cu ei, CovasnaMedia ne prezintă date oficiale despre accidente, bune practici, legislație și interese care se află la mijloc:
- Cu lupa, în lumea urșilor din județul Covasna (partea I)
- Cum să nu devii subiect de știre: ghid complet pentru a ieși cu bine dintr-o întâlnire cu ursul (partea a II-a)
- Războiul intereselor și al declarațiilor, în confruntarea om-urs – cine ce rol are (partea a III-a)
Florin Râșteiu și Cătălin Doscaș — pentru proiectul Clanul “Sărmanilor”, publicat de Buletin de București
„Într-o documentare care s-a întins pe mai mult de patru luni, reporterii Buletin de București au descoperit că parte din apartamentele sociale ale Primăriei Otopeni sunt ocupate de oameni de la vârful autorității locale și din jurul primarului în funcție, consilieri locali, directori de instituții, preoți, foști angajați în administrația locală ori membri de partid.
Chiriile lunare pentru astfel de locuințe, a căror suprafață depășește în multe cazuri 100 de metri pătrați, sunt sub 160 de lei pe lună. În plus, agentul termic furnizat din rețeaua locală este subvenționat de la bugetul orașului.
Buletin de București a vorbit cu câțiva beneficiari de lux ai unor astfel de locuințe sociale și, cu toate că standardul lor de viață este foarte ridicat, toți au considerat că merită acest tip de protecție socială.”
Aceste proiecte au fost selectate în urma notării pe baza unor criterii de evaluare, de un juriu format din Ana Poenariu (jurnalistă de investigație RISE Project, OCCRP, Public Record) și Cristian Delcea (jurnalist din 2006 și co-fondator Recorder din 2017).
Despre Bursele Superscrieri, direct de la bursieri:
Iulia Drăghici-Taraș (CovasnaMedia): „A fost parcă un nou început. Fără îndoială am învățat multe lucruri noi, despre subiect și despre noi, dar cel mai important mi s-a părut că echipa a primit încredere în forțele proprii, pentru că s-a văzut că putem și noi să facem lucruri minunate din punct de vedere jurnalistic, nu trebuie să ne raportăm doar la știri și la materiale care pot fi făcute rapid.
De asemenea, am învățat că astfel de proiecte au nevoie de foarte multă coordonare, și că acolo mai avem de lucru. Dar am primit multe instrumente care ne ajută să mergem mai departe, ba chiar să trecem la pasul următor.”
Petruț Iacob (FocusPress): „Participarea la Bursele Superscrieri a însemnat un prim pas important spre a deveni un jurnalist de investigație. Nu credeam că voi avea vreodată atâta răbdare pentru a publica un material, însă o investigație nu apare peste noapte, ea se construiește încet, dar sigur, iar rezultatul merită așteptat.
Mă bucur că am putut colabora cu un jurnalist de investigație cu experiență vastă în domeniu. Ana Poenariu este și va fi un exemplu. Fără ea nu aș fi reușit să duc la bun sfârșit acest material, la care am muncit aproape jumătate de an. Pe Ana am cunoscut-o acum câțiva ani, când eram student la Jurnalism, în Constanța, însă nu am avut niciodată ocazia să lucrez cu ea la un asemenea material. Mă bucur că proiectul mi-a oferit această oportunitate.”
Florin Râșteiu (Buletin de București): „Colaborare cu Cristian Delcea și cu colegii lui de la Recorder a fost pentru mine una dintre cele mai bune și de succes colaborări avute în ultimii ani. Mentorul nostru a abordat foarte profesionist colaborarea și a muncit cot la cot cu noi pentru realizarea acestui material.
Mai mult, de editarea video s-a ocupat personal și a făcut ca materialul publicat să arate la un standard foarte ridicat. Personal, prin colaborarea cu Cristian Delcea am reușit să înțeleg mai bine procesul din spatele investigațiilor video și acum am mai multă încredere să lucrez și la astfel de materiale, care înainte de această bursă mă speriau.”
Mădălina Sim (Bihoreanul): „Pot să spun că Bursa Superscrieri m-a ajutat să mă maturizez din punct de vedere profesional. Lucrând în presa locală, presiunea timpului se simte întotdeauna. Materialul sprijinit prin programul Fundației Friends for Friends mi-a oferit prilejul să simt toate etapele de creație a unui articol de investigație dat fiind că am avut câteva luni la dispoziție pentru documentare.
Ana a fost pentru noi un adevărat mentor. Nu doar că ne-a îndrumat spre a ne face propriile surse în anumite instituții și să obținem informațiile necesare pentru articol dar ne-a și ascultat și încurajat în momentele de cumpănă din timpul documentării.”
