Cum se adaptează școala românească la Generațiile YZ? (Bursele Superscrieri/BRD)

Anul trecut am oferit, âmpreună cu BRD- Groupe Societe Generale, 3 burse Superscrieri/BRD pentru documentarea educației. Jurnaliștii bursieri au petrecut câteva luni de documentăre și ne-au ajutat să aflăm despre:

• cum anume poate fi schimbată școala românească
• ce metode noi de predare, adaptate generațiilor Y/Z există
• cum arată noile relații dintre profesori și elevi
• cum se face trecerea de la memorare la gândire critică, de la curricula de secol XX la cea de secol XXI, de la managementul de tip autoritar al școlii la cel colaborativ-participativ?

EXPERIMENTUL ELEVILOR CARE VOR SĂ ÎNVEȚE ȘI ALTCEVA DECÂT HOTĂRĂSC ADULȚII DIN FRUNTEA SISTEMULUI

Gabriel Sandu a documentat pentru platforma Brrlog.ro două modele de inițiative alternative – The Change Hub și Learnity – care îi implică în mod direct pe liceeni. 

[info material] The Change Hub este un spațiu unde orele se fac altfel, deși se află exact sub același acoperiș unde-și petrec și restul zilei. Educația clasică și cea alternativă, două sisteme care s-ar bate cap în cap, conviețuiesc bine-merci într-un liceu din București. Iar Learnity este o comunitate de „învățare bazată pe libertate, în care liceenii se descoperă pe sine, învață să învețe și își explorează pasiunile împreună cu profesori, consilieri, mentori și alți colegi.”

[background] Părinții din România, deși observă evoluția copiilor datorită metodelor alternative de învățare, încă sunt prizonieri ai reacțiilor de genul „Foarte mișto ce faceți voi aici, dar cu școala ce facem? Au scăzut notele la geografie, vine bacul, trebuie meditații, trebuie să se hotărască la o carieră”. De partea cealaltă, liceenii își regăsesc curiozitatea și dorința de a învăța și de a crea, inspirați de astfel de modele de educație.

„NE-AM ÎNSCRIS LA ROBOTICON CA SĂ FIM LIBERI & SĂ ADUNĂM EXPERIENȚE DE VIAȚĂ!” FABIAN & C-TIN, 11 ani 

Oana Olariu și Elena Racu (fotograf) au documentat pentru Dela0.ro timp de șase luni comunitatea din satul Valea Lupului, care se autoinvestește în școala și educația locală, creând un model pozitiv de funcționare a învățământului preuniversitar.

[info material] „La școala din Valea Lupului, elevii au descoperit teatrul, modelarea în lut, robotica, sporturile sau cercetășia. S-a tot coagulat câte un club, când cineva din comunitate a hotărât să dăruiască din ce știe mai bine. «Nu știu cine nu face voluntariat aici», spune în treacăt Ana Ungureanu, ieșind din sala Digitaliadei. Până și spațiul de joacă din curtea școlii are în spate o poveste despre comunitate și resurse puse laolaltă.”

[background] Evoluția sistemului se bazează mai mult pe inițiative personale și schimbări de la micro la macro, de tip open source. De exemplu, la școala din Valea Lupului, o profesoară a construit cu resurse proprii una dintre primele aplicații pentru matematică – și gratuite, și în română -, ca orice profesor să-și creeze clase digitale, iar copiii să-nvețe la fel cum se joacă: câștigând medalii și trecând la nivelul următor.

DE CE SE SCUTURĂ CÂINELE CÂND IESE DIN APĂ? – O ALTFEL DE LECȚIE DESPRE INERȚIE

Echipa Recorder.ro a documentat o reformă care se petrece deja în sistemul de învățământ, pornind de la oameni. „Am înțeles că trebuie să ne adaptăm la nevoile copiilor”, spun profesorii care modifică radical modul în care se predau fizica și chimia în România. 

[info material] Mii de profesori din România acționează uniți într-o mare rețea a schimbării – una dintre puținele care au avut rezultate care se pot demonstra. Ei modifică radical modul în care se predau fizica și chimia în România. Programele „Fizica altfel” (care se desfășoară de mai bine de jumătate de deceniu) și „Chimia altfel” (de un an și jumătate) atrag spre științe noi generații de elevi români. Câteva sute de mii de copii din toată țara învață deja după aceste metode revoluționare.

[background] Mai mult de jumătate dintre elevii români (șaptezeci la sută în mediul rural) sunt analfabeți științific. Își trăiesc viața neștiind ce înseamnă inerția. Suntem ultimii din Europa și la alfabetizare științifică.