“Marți am dezvoltat idei ca nebunii, le-am plimbat pe tabla de șah, am aruncat cu pietre în ele să vedem cât rezistă și ne-am dat un boost de serotonină reconectându-ne la gândirea magică prin puterea simbolului. Nebunie? Poate, dar cu rezultate simple și concrete la orice provocare. Începem să credem că studio-ul nostru e un fel de inversul cutiei Pandorei din care iese o avalanșă de idei bune și sinapse simpatice.” Cam așa ne-a rezumat Sandra Ghițescu antrenamentul de marțea trecută.
Joi ne-am întâlnit cu Mugur Ciumăgeanu, care ne-a dat să ne jucăm cu 3 chei ale nebuniei. Am navigat pe hărți asociative și am găsit creativitatea dintre noduri, am luat ce era mai bun din tulburarea obsesiv-compulsivă și am întrezărit timp de câteva secunde o minte schizoidă. În ce fel este creativitatea o explozie de competențe sau cum poți fenta mintea previzibilă și repetitivă ai aflat doar dacă ai fost acolo.
Mugur, psihoterapeut de profesie, ne-a propus ca miză a serii să vedem ce putem scoate din simptomele nebuniei ca să fim creativi. Nu prea e loc pe pagină asta pentru toate interactivitățile și explicațiile prin care ne-a trecut, dar încercăm să comprimăm câteva și pentru voi.
Un exercițiu la care am fost supuși a fost un fel de simulare a schizofreniei, când “auzi voci”. Am fost împărțiți în grupuri de câte trei: persoana A, B și C. Persoana B trebuia să își păstreze fluența în a-i povesti ceva persoanei C, în timp ce persoana A îi sufla în ureche cele mai tâmpite elucubrații. Ideea e că “uneori, a avea gânduri pe care nu le identifici ca fiind ale tale, poate fi un element perturbator.”, explică Mugur. Așa că trebuie să fim conștienți că există gânduri ale noastre pe care nu le percepem ca ale noastre și care creează o reacție – de multe ori, acesta poate fi cea care ne conduce spre ceva nou, spre ceva creativ.
Tot așa, “pericolul extern ne accelerează mintea.” Când suntem supuși unor momente extreme, avem o capacitate foarte mare de multitasking, iar mintea nu mai are acces la emoții.
Un alt exercițiu, aparent simplu, a fost cel de golire a minții prin numărare până la 10. Mugur ne-a explicat că este un proces foarte greu, pentru că mintea este supusă unui flux continuu de gânduri. De aceea cei mai mulți dintre noi nu am reușit să numărăm nici măcar până la 3 fără să fim asaltați de alte gânduri. Acest exercițiu este foarte bun pentru creativitate – și ea, ca și inima, funcționează pe bază de sistole și diastole: adică o perioadă de maximă expansiune, când explorăm și producem foarte multe idei și o perioadă următoare în care e nevoie să contrabalansăm cu o pauză (“care să lase ideile să incubeze”).
Ne-a mai plăcut întrebarea lui Vlad, antrenor CFS: “De ce unii nebuni sunt închiși în instituții și alții ajung manageri?” Ei bine, se pare că un procent de 10-15% din populația lumii suferă de tulburări de personalitate/personalitate accentuată. Și cam asta ar fi zona din care se selectează martirii, eroii, directorii, antreprenorii, etc.
Vă mai scriem și câteva lucruri cu ghilimele de la Mugur, care vorbesc de la sine:
“Suntem un mozaic de vulnerabilități și factori de reziliență.”
“Creativitatea este o explozie de competențe.”
“Suferința poate fi o monedă de schimb în creație, dar nu neapărat.” – uneori, creativitatea poate fi justificată ca o defulare, insă nu trebuie neapărat să suferim ca să creăm. “De altfel, ar fi chiar nasol ca noi să mergem să ne minunăm în muzee și toate creațiile să fie exclusiv niște dejecții ale altora.”, a completat Vlad.
“Creația – rezultat al metaemotiilor (emoțiile pe care le avem asupra emoțiilor).”
“Sunt creativi care vizitează locuri întunecate și sunt creativi care au locuri intunecate” - până la urmă rezultatul contează.
“Fiți mindful, fiți conștienți de felul în care vă funcționează mintea, când sunteți creativi sau nu!”
Și, ca de obicei, să nu uităm nici de prietenii de la Colour – Beautiful Things și Patrician, care ne trimit ce au ei mai bun să ne ajute în căutarea acestor idei. 🙂
