Text de Andreea Vrabie, o prietena apriga a ideilor creativo-practice
Creativitatea este asociata in imaginatia populara cu excentricitatea: cand ne gandim la un geniu creativ, imaginea care ne vine in minte e cea a unui om cu parul dezordonat si obiceiuri stranii. Albert Einstein obisnuia sa culeaga smocuri de tigara de pe strada pentru tutun de pipa, Robert Schumann era convins ca toate compozitiile musicale ii sunt dictate de Beethoven din mormant, iar Salvador Dali avea ca animal de companie un furnicar.
Cele mai recente descoperiri in neurostiinta sustin ca aceasta corelatie, creativitatea si excentricitatea merg mana in mana. Mai mult, persoanele care obtin un punctaj ridicat pe scara creativitatii, obtin si pe cea a comportamentului cu tendinte schizofrenice. Iar cercetatorii pun totul pe seama modului in care filtram informatia. Sau, mai bine spus, pe seama lipsei unui astfel de filtru.
Multe genii sufera de ‘cognitive disinhibition’, esecul creierului in a ignora informatia ireleventa. Altfel spus, mintile creative sunt expuse unui numar mult mai mare de stimuli care se acumuleaza in subconstient, conducand in timp la o solutie ce este adusa ca din senin in constient (momentul ‘aha!’). In realitate, creierul lor lucra de ceva timp la solutie si se baza pe o cantitate coplesitoare de informatii. Vestea buna e ca acest talent nu este rezervat in exclusivitate geniilor, sau personelor cu tendinte schizofrenice, ci poate fi antrenat.
‘Brainplasticity’ este una dintre cele mai revolutionare descoperiri ale ultimului deceniu – plasticitatea creierului a fost studiata inca din anii ’70, insa abia recent tehnologia a permis sa fie validata si universal acceptata de toti oamenii de stiinta – si reprezinta capacitatea creierului de a-si modifica structura in functie de nevoi. Mult timp s-a crezut ca, odata stabilite, functiile fiecarei zone din creier sunt fixate pe viata, iar neuronii sunt singurele celule care nu se multiplica. Insa, creierul adult este capabil nu doar de neuro-geneza la orice varsta, poate schimba rolurile sinapselor si modul in care legaturile se realizeaza pentru ca sinapsele functioneaza pe principiul ‘use it or lose it’. Deci, cu cat folosesti mai mult aceeasi informatie, acelasi mod de gandire, cu atat legatura este mai greu de rupt.
Imagineaza-ti ca esti pe o sanie in varful unui deal proaspat acoperit cu zapada. Poti alege absolut orice directie pentru coborare. A doua oara cand vei incerca sa cobori, sania va urma un traseu destul de apropiat de primul. Cu cat vei cobora mai des, cu atat traseul va varia mai putin, sania urmand drumul deja batatorit pentru ca e mai rapid. La un moment dat, sa alegi un traseu cu totul nou va cere un efort considerabil. La fel, creierul uman pentru a fi cu adevarat creativ si sa genereze idei noi, trebuie sa conecteze informatia intr-un mod surprinzator, trebuie supus unui efort de spargere a sabloanelor de gandire.
Asadar, stiind cum mintile creative percep si aduna informatia, nu trebuie decat sa ne lasam expusi la cat mai multi stimuli si sa ne inlaturam sabloanele. Data viitoare, alege un traseu complet nou spre casa, intra intr-un magazin in care n-ai fi intrat niciodata, cumpara o revista noua sau citeste articole de pe un site ales intamplator. Cautam doar informatia care ne intereseaza, iar creierul este ‘orb’ si nu observa date noi decat daca il invatam sa le vada. Toate informatiile se acumuleaza in subconstient si, la un moment dat, vor contribui la generarea unei idei noi. Iar, cu cat sunt mai multe si mai diverse, cu atat ideea va fi mai creativa.
Creierul uman este capabil de actiuni incredibile, iar puterea lui de reorganizare nu mai trebuie subestimata. Altfel, cum ar putea oamenii sa vada la propriu cu limba? Priviti AICI.
