text de Mihnea, ideas sailor @ Biblioteca FFFF

Nicholas Carr, autorul best-seller-ului „Superficialii”, revine cu o nouă carte despre transformările pe care tehnologiile moderne le aduc în viața de zi cu zi. Cușca de sticlă. Automatizarea și noi” propune o colecție de știri, eseuri și studii care ne conduc către o concluzie îngrijorătoare:

pe măsură ce automatizarea și software-ul se dezvoltă, ele ușurează semnificativ munca și viețile oamenilor, dar cu niște costuri ascunse – nivelul de efort și implicare scade, inițiativa și autonomia sunt slăbite, iar abilitățile care rămân nefolosite se atrofiază.

Dacă vrei să înțelegi consecințele umane ale automatizătii, primul loc unde trebuie să te uiți este în sus.”, scrie Carr referindu-se la industria aviatică. Evoluțiile tehnologice ale ultimelor decenii au redus numărul accidentelor aviatice, cu prețul de a împinge omul către un rol tot mai marginal: acela de a fi un simplu supraveghetor care trebuie să intervină numai în cazul în care computerul care mânuiește aeronava nu funcționeză corect. Acest nou mod de zbor aduce riscuri noi, pe care mulți dintre noi nu le conștinetizează: atenția piloților se degradează, încrederea în computer îi face să nu observe anumite pericole atunci când dispozitivele le arată valori normale, iar când sunt nevoiți să preia controlul avioanelor, se trezesc aruncați într-o situație nouă, în care nu știu cum să reacționeze.

Carr nu se oprește la industria aviatică, ci demonstrează cum automatizarea ajunge să afecteze toate domeniile activității umane, cu efecte secundare asemănătoare:

Medicii ratează anumite indicii din radiografii dacă nu sunt evidențiate de programele de diagnostic, iar arhitecții nu se mai gândesc la toate posibilitățile de aranjare a spațiului, lăsând ca secțiuni întregi din clădiri să fie desenate automat de către programe. Avocații dispun de soft-uri care caută documente relevante și chiar prezic șansele de câștigare a unui proces în funcție de datele cauzei și de istoricul instanței.

Iar abilitățile legate de muncă nu sunt singurele puse în pericol de valul de automatizare. Orientarea cu ajutorul GPS-ului duce la o folosire mai redusă hipocampului pentru determinarea propriei poziții în relație cu împrejurimile. Ca exemplu, atrofierea acestei zone ale creierului crește semnificativ riscul de demență, demonstrează studiile realizate de Veronique Bohbot (psihiatru cercetător și expert în memorie la Universitatea McGill din Montreal).

 

Dacă te interesează efectele celei de-a patra revoluții industriale asupra felului în care funcționăm, ca oameni, îți recomandăm să citești „Cușca de sticlă” – această colecție de studii și eseuri relevante despre schimbările sociale și mentale pe care le aduce era digitală.

Iar odată ce vei fi devenit conștient de pericolele subtile ale progresului, vei ști cât și cum să guști din roadele acestuia pentru a te pune la adăpost. 🙂

Noi îți putem împrumuta cartea cu drag, care te așteaptă pe rafturile Bibliotecii de Inovație FFFF mulțumită prietenilor de la Editura Publica.

canapea

 

Implică-te!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Writing
is healing

Oscar
Caragiale
Au mai rămas
zile până la
Zilele & Gala Superscrieri 2019