Superscrierile lunii aprilie, Cristina Radu

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Cristina Radu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• interviuri cu patru dintre nominalizații categoriei Debut, Superscrieri 12

autori din NOUA GENERAȚIE 

Invitata acestei luni este Cristina Radu, din echipa Libertatea, unde acoperă zonele de social, actualitate și mediu. Scrie și pentru Școala 9. În 2022, a câștigat premiul special „Animal Welfare în România” la Superscrieri #11.

Cristina Radu: „În aprilie, presa a pierdut unul dintre cei mai buni și talentați tineri jurnaliști, pe Iulia Marin.

Când am ales superscrierile lunii aprilie, m-am gândit la modul în care niște colegi de breaslă au tratat dispariția Iuliei, punându-i la îndoială întreaga muncă, și la ura cu care au vorbit despre o categorie de oameni deja stigmatizată, cea a persoanelor cu suferințe psihice.

Textele de mai jos sunt, așadar, dovada unei evidente diferențe între două tipuri de jurnalism: cel rezumat mai sus și cel corect. Dovada că există jurnaliști care își fac meseria onest, cu responsabilitate și cu respect pentru public. Iar partea cea mai bună este că oamenii de acest gen nu vor dispărea niciodată. Dimpotrivă, vin alții, din noi generații, cu forțe proaspete, cu energie și avânt.

Nu pot pretinde că am ales „cele mai bune” articole ale lunii aprilie – e o selecție subiectivă, iar criteriile de alegere sunt diferite de la cititor la cititor. Sunt însă texte care merită citite, scrise de autori care merită (re)citiți.

Pe lângă cele opt recomandări din luna aprilie, aș vrea să vă mai las cu un text – ca un bonus, dacă vreți -, al Iuliei Marin: „De 8 Martie, pledoarie pentru singurătatea femeilor de pretutindeni”. Am oscilat între el și multe altele care poartă semnătura colegei noastre. Am rămas la acesta nu pentru că îl consider cel mai bun, ci pentru că m-a atins cel mai puternic prin scriitură și mesaj.”   

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE
SELECȚIE DE CRISTINA RADU

Andrew Solomon, unul dintre cei mai cunoscuți profesori și autori de psihologie clinică ai lumii, apel pentru români: „Chiar dacă Iulia Marin a pierdut lupta, e un fapt cert că a oferit lumii întregi dovezi care vor salva viețile altora”
Andrew Solomon (Libertatea)

„Ca jurnalist care am suferit eu însumi de depresie severă, aș vrea să îi aduc un omagiu Iuliei Marin, care și-a expus cu atâta curaj propria luptă cu suferința, documentând, în același timp, problemele acestei lumi, dezvăluind prin investigațiile sale corupția și greutățile care ne înconjoară. Or, iată că un grup de jurnaliști de la România TV au pus la îndoială capacitatea ei de a relata obiectiv, spunând că dizabilitățile ei o descalificau pentru a-și face meseria.” 

Podcast Judecata de Acum – despre derapajul România TV și cazul Iulia Marin
Vlad Stoicescu (Dela0), Ovidiu Vanghele (CIM)

„JOSNICIA TV. Moartea jurnalistei Iulia Marin a fost urmată la România TV de o revărsare de zoaie prezentată ca dezbatere de interes public. Suntem, formal, în punctul cel mai de jos al presei de mare audiență. Ce-i de făcut – ori mai poate fi ceva făcut?”

Rețeaua minciunilor: Influencerii de pe Facebook care ventilează conspirații, dezinformări și propagandă pro-Kremlin
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Dezinformări, narațiuni pro-ruse, opinii de extremă-dreapta și teorii conspiraționiste sunt rostogolite pe rețelele de socializare în contextul războiului din Ucraina sau al crizelor medicale și economice din ultimii ani. În România, ecosistemul de radicalizare a opiniei, de influențare a dezbaterii publice și de alterare a valorilor democratice folosește drept vehicul principal platforma Facebook. Operațiunea de dezinformare este condusă de figuri publice, politicieni, avocați sau jurnaliști care au zeci sau sute de mii de urmăritori. Printre influencerii dezinformării se remarcă George Simion, Dana Budeanu, Cristian Terheș, Iosefina Pascal, Diana Șoșoacă, Mihai Lasca, Dan Chitic, Adriana Bahmuțeanu sau Șerban Nicolae.”

Țară în service | Trenurile care ucid. Falimentul căii ferate, cu locomotive de 50 de ani pe șine și întârzieri de 4 ani într-unul
Marian Păvălașc (Europa Liberă)

România arde (I). Cum a ajuns focul să pună Delta Dunării pe harta incendiilor de vegetație din Europa: „Care trece cu barca și i se pare că e prea mult stuf, îi dă foc”
Laura Popa, fotografii de Andreea Câmpeanu și Octavian Coman (PressOne)

„O privire din satelit, prin intermediul Sistemului european de informații privind incendiile forestiere, ne arată o deltă colorată. Dar nu de verdele stufului, ci de verdele cu care au fost marcate suprafețele incendiate. Un raport european din 2020 arată că România este răspunzătoare pentru aproape jumătate din incendiile petrecute în arii protejate în Europa, doar ca urmare a incendiilor din Deltă.”

„Religia nu este o materie în care elevii sunt obligați să recite versete despre cum vor muri toţi ateii în iad”. Interviu cu profesoara de religie Laura Stifter
Laurențiu Ungureanu (Școala 9)

„O profesoară de religie pentru care educaţia înseamnă căutare, nu credinţă. O absolventă de filosofie pentru care dezbaterea e o oportunitate de a înţelege, nu de a câştiga. Într-o perioadă în care materia religie din învăţământul preuniversitar a adus la aceeaşi masă încrâncenarea elevilor, a părinţilor, a educatorilor, a teologilor, a activiştilor şi a politicienilor, Laura Stifter îşi propune să aducă mai multă înţelegere”. Un interviu în două părți.

EXCLUSIV Vând urgent organe umane. Incursiune în piața clandestină a rinichilor și ficatului de om
Ruxandra Hurezean (Presshub.ro)

„Sunt «Rodica» și am o soră bolnavă care face dializă de doi ani. E pe lista de așteptare pentru transplant renal și  «vreau să cumpăr un rinichi pentru ea». Cam așa îmi pregătesc intrarea pe piața neagră a transplantului din România.”

„Mierea este dulce pentru cine o cumpără, amară pentru cine o produce”
Oana Racheleanu (noua.info)

„Conform etichetelor mai multor borcane de miere din magazine, consumăm «amestec de miere provenită din UE și din afara UE». O formulare vagă, spun apicultorii, care le permite procesatorilor să amestece mierea curată cu siropuri sau miere obținută din zahăr și să vândă apoi produsul la un preț mai mic. Cum poate atunci un consumator să aleagă o miere naturală?”

—-

Cristina Radu
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. Din 2018, face parte din echipa Libertatea, unde acoperă zonele de social, actualitate și mediu. Scrie și pentru Școala 9. În 2022, a câștigat premiul special „Animal Welfare în România” la Superscrieri #11.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Unele entități/personaje consideră că fac presă și că servesc interesul public. Defăimarea, denigrarea și aruncatul cu păreri pe un post TV, îmi pare rău să anunț, dar nu se încadrează în jurnalism – sau cel puțin nu în cel pe care l-am învățat în facultate. Decesul unei persoane, mai ales în acest context, nu ar trebui să fie prilej de dat cu părerea sau aruncat cu noroi în stânga și în dreapta dar, din păcate, se pare că este o practică recurentă a presei de acest gen.

Consider că acest model de comportament și de (dez)informare ar trebui condamnat aspru de entitățile responsabile. Și prevenit printr-o reformă, un nou set de reglementări mult mai dure, care să împiedice mai eficient ca așa ceva să se mai propage în societate. A fost o experiență frustrantă să asist la astfel de evenimente din jurnalism (așa numitul „jurnalism” pe care aceste personaje îl practică, cel lipsit de principii).

RomâniaTV și Victor Ciutacu nu sunt străini de astfel de incidente, fiind actorii principali în multiple ședințe CNA. O sinteză foarte relevantă a acestui derapaj a fost realizată de Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele în cadrul podcastului „Judecata de acum” unde, din punct de vedere jurnalistic, dar și uman, au discutat despre ce s-a întâmplat în cele două emisiuni. 

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Într-o lună în care de la vacanța de Paștele catolic s-a trecut la cea de Paștele ortodox (după care lumea s-a pregătit de vacanța de 1 mai), nu puteam să nu abordăm și noi acest subiect. Despre asta și alte patru articole interesante publicate pe Mindcraft Stories, mai jos.

🔵 De ce sărbătoresc ortodocșii și catolicii Paștele la date diferite?, de Adriana Moscu
Felul în care este sărbătorit Paștele de cele două facțiuni majore ale creștinismului are legătură cu calendarul la care se raportează. Însă faptul că ortodocșii n-au renunțat la cell iulian e mai degrabă o opțiune politică.

🔵 Nimeni nu știe cum se reciclează plasticul, de Adriana Moscu
Titlul este o metaforă care încearcă să surprindă confuzia creată de existența a zeci de tipuri de plastic, dintre care doar foarte puține ajung să fie reciclate și doar dacă sunt predate în anumite condiții. Confuzia e amplificată de faptul că modul în care plasticul este colectat diferă de la localitate la localitate.

🔵 Asfalt din deșeuri de plastic și sticlă, creat de un start-up din Cluj: „Vrem să fie la fel de comun ca Pepsi sau Coca-Cola”, de Ionuț Preda
O soluție la reciclare o propune un start-up clujean, care a creat o formulă de asfalt în care pietrișul e înlocuit cu un compus special, creat din plastic și sticlă. Avantajul suplimentar este că, la fel ca formele anterioare de asfalt, acesta este complet reciclabil.

🔵 Cum te-au convins companiile de petrol și gaz că (nu ele, ci tu) ești responsabil pentru încălzirea globală, de Daria Hau
O analiză a felului în care companiile de petrol și gaze au știut, încă de acum jumătate de secol, care sunt efectele arderii hidrocarburilor stocate vreme de milenii în subsol, dar au ales – după o vreme – să mute responsabilitatea de pe producători pe consumatori.

🔵 Drepnele, lăstuni și rândunele, vestitoarele primăverii la oraș, de Andrei Ștefan
Micile păsări migratoare care apar în orașe la începutul primăverii, după călătorii de mii de kilometri, sunt fascinante. Andrei Ștefan, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, le spune povestea.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 „Protecția Copilului din România îți va lua copilul dacă nu vrei să-l vaccinezi, dacă lipsește de la școală sau vrea să își schimbe sexul  și tu nu ești de acord”, a afirmat, într-o postare de Facebook, Ninel Peia, fost parlamentar PSD, actual președinte al Partidului Neamul Românesc.

Factual a verificat afirmația sa și arată de ce este falsă.

…această minciună a mai fost promovată pe rețele sociale și de senatoarea AUR Rodica Boancă, arată tot Factual.

#PROPAGANDĂ Platforma rusă online Fondul pentru Cultură Strategică este citată în presa din Bulgaria ca sursă de narațiuni dezinformative și de propagandă pro-Kremlin. (G4Media)

 Dezinformarea și conținutul fals sunt mai rele decât programele malware, susțin experți în securitate cibernetică. (PCMag)
 După anularea emisiunii lui Tucker Carlson de la FOX News, CBC analizează moștenirea pe care moderatorul o lasă în urmă: o societate divizată de minciuni, discurs care îndeamnă la ură și propagarea de teorii ale conspirației. 

🐺Vocea noii generații
interviuri IQads cu nominalizați la categoria Debut, Superscrieri #12

Vrei să ne susții?

Statul a hotărât că va redirecționa o parte din impozitele colectate către societatea civilă ca să se ocupe de nevoile societății. Adică 20% din impozitul pe profit al firmelor sau 3,5% din venitul persoanelor fizice. Așa e legea. Noi, organizațiile non-profit, ne ocupăm oricum, și recunoaștem că orice leu ajută.

Dacă vrei să ne ajuți, noi aducem creativitate și inovație în următoarele lumi:

• O presă liberă înseamnă o societate democratică așa că susținem și premiem cele mai bune materiale jurnalistice de 12 ani. Superscrieri.
• Dacă adolescenții învață din timp semnele violenței în relațiile lor (cu prietenii lor, cu școala sau în familie) poate o să avem o Românie mai puțin agresivă și violentă (în special cu femeile și copiii). In a Relationship.
• Ai fi surprins câte organizații non-profit scot România din negură de mai bine de 20 de ani. Programul Policlinica de Marketing ajută aceste ONG-uri să spună poveștile lor și ale beneficiarilor lor.
• Publicăm cele mai comprehensive materiale despre știință și tehnologie în România și punem astfel umărul la educarea științifică a României prin Mindcraft Stories.

Mulțumim că ne susții activitatea!

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.