Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

 

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii februarie, alese de Tudor Mușat, rubrica dezinformarea lunii – scrisă de Codruța Simina, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii, selectată de Ioana Moldovan.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este jurnalistul Tudor Mușat, unul dintre prietenii proiectului Superscrieri încă de la începuturi și gazda consacrată a galelor noastre de premiere.

Tudor Mușat:Poveștile acestor luni au inevitabil legătură cu viața noastră în pandemie. Am ales unele care explorează latura mai puțin văzută la știri și ne plimbă prin cotloanele trăirilor și întortocherile întrebărilor noastre din această perioadă. Întrucâtva chinuitor dar și terapeutic. Documentarul despre inegalitatea de gen doar s-a nimerit  la început de martie, dacă atenția e sporită de context, cu atât mai bine.

Însă am făcut selecția și după depărtarea de imediat, de subiectele fierbinți pe care le toc zilnic – le-am preferat pe cele cu perspectivă deja conturată, cu teme bune oricând și cu un implicit strop de povață.”

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE – SELECȚIE DE TUDOR MUȘAT

foto A.L.E.G

VIDEO. Un banc prost: inegalitatea de gen
Redacția Dela0

„Contribuie bancurile misogine la inegalitatea de gen? Ce rol au Biserica, media și rețelele sociale în perpetuarea fenomenelor asociate? Cum funcționează tiparele culturale tradiționale în comunitățile românești și de ce alimentează ele violenţa împotriva femeilor?

Am încercat să aflăm de la psihologi, apărători ai drepturilor omului, activiste feministe şi mediatori de conflicte.”

 

Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul
Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea (Recorder)

„O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România: oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol.
La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor.”

 

foto Nathalie Bertrams

Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor (Info Sud-Est)

 

„Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni.”

INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede
Maria Tufan (PressOne)

„Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?
 
Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale. Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.” 

 

ilustrație de Loreta Isac

Cum ascultăm copiii
Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu (Podcastul mame/Decât o Revistă)

„O serie audio de șase povești despre cum ascultă părinții, medicii, profesorii, judecătorii, psihologii sau voluntarii din sistemul de protecție a copilului.

Ascultarea ne crește stima de sine, reziliența și capacitatea de a ne găsi singuri soluțiile. Când copiii sunt ascultați, se simt acceptați și iubiți. Dacă ne dorim o societate tolerantă în care fiecare să-și găsească locul și să le ofere empatie celor din jur, trebuie să învățăm să ascultăm copiii ca să înțelegem ce e de schimbat în lumea lor – acasă, la școală, la judecătorie, la medic sau într-un centru de plasament.”

Noua distanțare sexuală
Ioana Pelehatăi, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

„Viitorul intimității, al relațiilor și al sexului într-o lume (post-)pandemică e nebulos. În același timp, știm deja din studii că izolarea dăunează psihicului și că privarea de atingere umană e percepută de creier aproape ca o tortură. Avem, totuși, și un fel de noroc: pandemia asta se întâmplă într-o lume în care există internet, aplicații de dating, social media, pornografie, jucării sexuale, videochat. Nu în ultimul rând, chiar și-așa, distanțați și temporar izolați, ne avem unii pe alții. Și câteva întrebări: ce e de făcut, dacă suntem singuri în pandemie? E ok să ieșim cu oameni noi? Cu ce ne ținem fanteziile sexuale ocupate și libidoul activ? Și cum ne ajută – sau ne încurcă – tehnologia în toate chestiile astea?”

Portrete de muncitori sezonieri în Germania: „Bani se fac, dar te omoară distanța de copil”
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Dorul de copii e cea mai mare suferință pentru românii plecați, mai dureros decât senzația de provizorat pe care le-o dă viața de muncitor migrant în Europa. S-au obișnuit să stea la comun, în cazările din fermele germane, să se trezească la patru dimineața, să lucreze 12 ore pe zi, să fie vulnerabili într-o țară în care nu știu limba și în care unii dintre ei nu s-ar fi descurcat dacă nu i-ar fi adus un unchi, o vecină sau o cunoștință. Acestea sunt portretele unor părinți care lucrează o fermă din Nürnberg, departe de copiii lor.”

 

 

FOTO Tandrețe din arhive
Ioana Cîrlig (Scena9)

„De la începutul secolului trecut până ce fotografia color a ajuns în casele oamenilor, fotografii au privit spre iubire: arhivele sunt pline de nunți, flirturi la ștrand, pupături și îmbrățișări.  Am ales 20 și-un pic de poze care m-au înduioșat și m-au umplut de nostalgie, așa cum doar o plimbare prin arhive foto o poate face. După un an în care ne-am distanțat, iar îmbrățișările și atingerile au ajuns să ne pară periculoase, fotografiile astea cu blândețea și afecțiunea din viețile unor necunoscuți pot fi balsam anti-tristețe.”

 

—-

Tudor Mușat

Este jurnalist de radio și televiziune. Realizator de emisiuni la B1 TV și Europa FM. Moderează frecvent conferințe și dezbateri publice, este trainer de comunicare și co-autor al unui program de media literacy pentru școli și licee. E alături de proiectul Superscrieri încă de la început și moderatorul galei de premiere.

 


Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Rubrică realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

 

Aș nominaliza la dezinformarea lunii folosirea, în media și în declarații publice, a termenului “vaccinare obligatorie” – care nu are acoperire în realitate, în România, în acest moment. 

Pe fondul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 care se desfășoară în România – și care nu presupune niciun fel de obligativitate, am avut la finalul săptămânii un protest, împotriva așa numitei “vaccinări obligatorii”. 

În realitate, nu există în acest moment nicio prevedere legală care să impună obligativitatea vaccinării în România. Nici o “lege a vaccinării obligatorii” nu există. Avem un proiect de lege – PLx 399/2017 – aflat din 2017 în dezbaterea Camerei Deputaților și inițiat de Ministerul Sănătății. În forma sa actuală, proiectul nu impune vaccinarea obligatorie. Proiectul prevede că părinții care refuză să-și vaccineze copilul să fie chemați la consiliere și să li se propună un calendar de recuperare a imunizărilor. În cazul refuzului, se poate ajunge la amendă, cea mai mare fiind de 10.000 de lei. Copiii pot merge la școală sau la grădiniță chiar dacă nu au vaccinările la zi, potrivit proiectului de lege, excepție făcând perioadele de epidemii cu boli în fața cărora nu sunt protejați. 

Dar succesul dezinformării este că dintr-o dată toți folosim termenii “vaccinare obligatorie” sau “legea vaccinării obligatorii” ca și cum acestea ar avea acoperire în realitate. 

 

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Anii în care m-am pierdut pe mine
de Mădălina Bătrînca-Dimitriu (Decât o Revistă)


recomandat de Iuliana Marcu, redactor în echipa Gen:

„Textul ilustrează o realitate grea, de obicei cenzurată de oamenii care aleg să nu vorbească despre problema sănății mintale, care de altfel este un subiect foarte important, pentru că la un moment dat cu toții ne-am lovit într-o oarecare măsură de probleme generate de sănătatea noastră mintală. Articolul vorbește despre cum depresia poate sta în calea multor oportunități, despre cum poate face o persoană să se înstrăineze de ea însăși și să se simtă singură și despre mecanismele de adaptare alese pentru a face față acestei realități.”

 

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

 


 

Fotografia lunii
recomandată de Ioana Moldovan

Fotografia este realizată de Ciprian Hord – cont Instagram:

„Ella și Ioan pozează pentru un nou proiect foto documentar, One flew over a gentry’s nest. Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș, România, 2021.

Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș este adăpostit de castelul Mocioni-Teleki, construit între anii 1876-1879 după planurile arhitectului vienez Otto Wagner, care a fost inspirat de Micul Trianon la Versailles. În 1948, castelul și moșiile au fost naționalizate, confiscate de la proprietarii lor, familia Mocioni, și ulterior au devenit spital de psihiatrie.

2021 va fi ultimul an pentru funcționarea spitalului de psihiatrie în castel, moșia fiind restituită descendenților familiei Mocioni și spitalul fiind mutat într-o clădire nouă și modernă. În acest ultim an intenționez să fac portrete de pacienți și personal în fața spectaculosului castel care este în prezent casa noastră.”


Ioana Moldovan este jurnalistă, fotografă documentaristă freelance și autoare din București. Din 2019 face parte din juriul Superscrieri pentru categoria Fotojurnalism.

 


VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Implică-te!

Writing
is healing

Oscar
Caragiale
DONEAZĂ