Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

 

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

În această ediție:

  • cele 8 recomandări ale lunii septembrie, selectate de Nicoleta Rădăcină
  • un ghid Misreport despre dezinformare – de Codruța Simina
  • un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
  • fotografia lunii, selectată de Octav Ganea
  • două articole In a Relationship din ziarul Libertatea

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii septembrie este Nicoleta Rădăcină, reporter DoR. Nicoleta a reușit să fie una dintre cele mai prezente voci jurnalistice (și nu numai) din pandemie, la începutul căreia a pornit și a tot crescut un newsletter zilnic, Concentrat, la care te invităm să te abonezi.
 
Nicoleta Rădăcină: „Mi-a plăcut dintotdeauna septembrie pentru că-i o lună intensă. Revenim la școală, la job, la proiecte de toate felurile și, cel puțin în primele zile, totul zbârnâie. Acest septembrie nu s-a lăsat mai prejos. A venit cu un record de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei încoace (între timp, l-am depășit și pe ăsta), un nou incendiu izbucnit într-un spital care ar trebui să ne salveze, nu să ne omoare, jurnaliști bătuți în păduri decimate, o criză politică încheiată recent cu căderea Guvernului și multă, multă deznădejde. Intens, deci, e puțin spus. Așa că selecția mea de Superscrieri e mai cu seamă un platouaș care ne trece prin tot caruselul, dar se oprește des în zone menite să ne tragem sufletul, dincolo de drama cotidiană.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE NICOLETA RĂDĂCINĂ

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Puneți-vă centurile, pilotează PNL
Barbu Mateescu (PressOne)

Nicoleta Rădăcină: „Pandemia se va duce. Cîțu se va duce. Nici problema istorică, nici cele de moment, nu pleacă. Ce înseamnă asta pentru tine?”, întreabă sociologul politic Barbu Mateescu, care ne dă și probabil cel mai bun sfat de reținut în vremurile astea nebune: „Să nu cazi pe fente anti-democratice. Fără democrație, nu ar fi alegeri. Iar fără alegeri nu ai putea schimba nimic. Nu găsi țapi ispășitori colectivi. De vină nu e nici Uniunea Europeană, nici clasa politică, nici te miri ce grup sau grupuleț, ci suprapunerea nenorocită dintre criza istorică a partidului care guvernează și momentul punctual.”

Înapoi în Codlea, unde am cunoscut frica
Bogdan Coșa, fotografii de Vlad Drăgoi (DoR)

Nicoleta Rădăcină: Scriitorul Bogdan Coșa se întoarce după 10 ani în Codlea, orașul natal, pe care îl asociază cu frica și trauma sărăciei în care a crescut alături de părinții pierduți în tranziția nouăzecistă. S-a întors ca să înțeleagă cum a devenit bărbatul de astăzi și locul – altceva decât sărăcia din care voia să evadeze. 
„Pe de-o parte, eram gata să mă agăț de orice ca să nu mă mut înapoi. Pe de altă parte, simțeam în stomac că tocmai asta trebuie să se întâmple; să-mi fac curaj și să urc din nou pe sanie, să cobor în oraș, să iau Codlea la pas și să-mi înfrunt toate fantomele.”

Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș
Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

Nicoleta Rădăcină: Într-o țară în care jurnaliști, activiști de mediu și pădurari cinstiți sunt bătuți cu topoare de mafia lemnului și într-un oraș ca Iașul, unde în ultimii 10 ani au fost tăiate aproximativ 180 de hectare de păduri seculare din împrejurimi, ceea ce face comunitatea Codrii Iașilor este un exemplu de curaj și pragmatism, arată reportajul longform publicat de Iașul Nostru, newsletterul local coordonat de Alex Enășescu.

Natural Podcast
Ioana Cîrlig și Cosmin Postolache (Scena9)

Nicoleta Rădăcină: Cele mai noi cercetări spun că dispar specii de plante într-un ritm de 500 de ori mai rapid decât ritmul considerat natural, ceea ce afectează toate procesele necesare vieții pe Pământ, așa cum o înțelegem astăzi. De ce contează că se pierd din natură o ferigă, o garofiță, o orhidee sau o plantă de apă pe care abia o putem vedea cu ochiul liber? Răspunde Natural.

Eu sunt Caliu
Ana Maria Ciobanu, fotografii de Andrei Pungovschi (DoR)

Nicoleta Rădăcină: După 25 de ani de faimă internațională cu Taraf de Haïdouks, lăutarul Caliu cântă neobosit, ca să ne convingă pe noi – și pe el însuși – că rămâne de neegalat. Dincolo de repertoriul fluid cu rădăcini vechi, lăutarul Caliu poartă în el istoria strămoșilor ținuți la marginea societății. De acolo crede Bogdan Simion, cobzar, fiu și nepot de lăutari, că-i vine „rictusul cu care îți livrează serviciul”. „E plătit să te înveselească, nu e Kurt Cobain. Așa e meseria, nu ai voie să fii trist”, spune Simion.
Ascultă povestea lui Caliu în varianta audio – o oră de lectură presărată cu surprize muzicale înregistrate pe teren de Ana Maria Ciobanu, reporter DoR.

Proiectul Aproape
(Frilensăr & Inclusiv)

Nicoleta Rădăcină: Proiectul „Aproape” a strâns laolaltă toamna asta șase povești despre feluri diferite în care iubim și ne satisfacem nevoia de conexiune – despre copilul care ai fost și satul din care ai plecat, despre jurnalele din copilărie și puterea vindecătoare a scrisului, despre despărțirea care te învață să iubești. Aproape este un proiect multimedia care intersectează jurnalismul cu teatrul și artele vizuale.

Să știi să te ridici singură. Larisa Iordache și lecțiile pe care i le-a adus ultimul an
Andreea Giuclea (Lead.ro)

Nicoleta Rădăcină: „Tokyo a fost un test continuu de răbdare, pentru că am așteptat foarte mult momentul în care, credeam eu, mi se va pune medalia de gât. Am avut răbdare, am muncit, am tras de mine, și totuși nu s-a întâmplat. Dar până la urmă, despre asta este. Despre unii sportivi se știe că sunt campioni și sunt cei mai tari pentru că au câștigat anumite medalii, dar despre unii se știe că sunt puternici doar prin momentele prin care au trecut și pentru că au rezistat”, povestește gimnasta Larisa Iordache despre cum a luat decizia să se retragă din finala olimpică, ce-a descoperit despre ea în ultimele luni și cum privește viitorul.

 

Am stat o zi în secţia COVID, ca să nu stai şi tu
Laurențiu Ungureanu (Libertatea)

Nicoleta Rădăcină: „Sunt cinci pacienţi în camera asta şi doar unul dintre ei e conştient. Ca să-i distragă atenţia de la toată scena, o asistentă îl îndeamnă să mănânce un terci proteic, de culoare incertă. Îi scoate masca doar cât să-i dea o linguriţă de mâncare şi o aşază imediat înapoi, cât timp omul mestecă. Dacă n-ar face asta, pacientul ar desatura şi ar intra în şoc. După câteva înghiţituri, bolnavul oboseşte. […] «Nu e o îngrijire de calitate. Suntem ca într-un spital de campanie, ca-n război. Pacienţii au nevoie de informaţii şi, mai ales, au nevoie de încurajări, dar n-ai timp să le spui nimic. Toată lumea e nervoasă, toţi sunt nemulţumiţi. Şi au dreptate să fie aşa», spune o infirmieră. Bine ai venit în valul patru, valul oamenilor furioși în toate sensurile și din toate taberele!”

—-

Nicoleta Rădăcină

Nicoleta Rădăcină e reporter la DoR din 2018. A scris despre cum e să trăiești cu Huntington, o boală genetică rară și incurabilă (premiat cu locul II la Reportaj la Superscrieri 2019), cum se schimbă dinamica de muncă dintre angajatori și angajați în fabrică și, printre altele, cum arată noul val al gastronomiei românești. În pandemie a pornit și crescut Concentrat, newsletterul zilnic al DoR, pe care l-a coordonat până în iulie 2021. Toamna asta se concentrează să redevină reporter de longform

foto: Cătălin Georgescu

 


Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

 

 

„Prieteni, ne așteaptă câteva săptămâni în care estimăm că vom vedea din nou o creștere a conținutului fals și a dezinformării pe rețelele sociale, în paralel cu creșterea numărului de cazuri de infectare și spitalizare din cauza virusul SARS-CoV-2 în România.
Am pus mai jos câteva reguli tehnice prin care putem, fiecare dintre noi, să nu contribuim la amplificarea falsurilor, fricii și furiei pe rețelele sociale.

🛑 Redacțiile care respectă deontologia profesională sunt transparente: au o casetă redacțională pe site, în care vei găsi numele jurnaliștilor și al redactorului-șef. Te rugăm să verifici dacă site-ul pe care ai ajuns respectă regula transparenței.
 
🛑 E okay să fii grammar nazi, de data asta. Te rugăm să urmărești dacă textul pe care îl citești respectă normele minime ale gramaticii. În general, site-urile care propagă falsuri sau dezinformare sunt foarte puțin atente la redactarea textului.
 
🛑 Atenție la emoții și diferența dintre opinii și fapte. În general, jurnaliștii care își respectă meseria vor să te informeze corect și să-ți ofere un context pentru informație. Dacă simți că articolul pe care îl citești îți creează emoții puternice – furie sau frică – te rugăm să evaluezi dacă acesta răspunde la câteva întrebări simple: cine a spus asta? Unde a spus? Când a spus? În ce context a fost făcută această afirmație? Vorbim de un fapt – adică o afirmație susținută de dovezi factuale – sau de o opinie?
 
🛑 Nu da mai departe. Dacă observi că articolul pe care îl citești nu respectă cel puțin două din criteriile de mai sus, te rugăm să te gândești serios ce efect ar putea avea asupra prietenilor tăi. Vom trece cu toții printr-o perioadă în care vom fi cu nervii întinși – pe bună dreptate. Dar amplificarea falsurilor nu ne va ajuta, indiferent de emoțiile puternice pe care le simțim.
 
Dacă vrei să citești mai mult despre ce înseamnă conținutul fals și cum poate fi el recunoscut și combătut, îți recomandăm Ghidul pus cap la cap de Comisia Europeană și UNESCO.”
– Codruța Simina


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

 

„De mai bine de un an și jumătate, Mindcraft Stories este parte a familiei FFFF. Am început proiectul în această ciudată perioadă pandemică, cu un dosar despre coronavirus, fără să ne gândim că vom scrie și acum despre acest subiect. 

Altfel, Mindcraft Stories este o publicație online despre știință și tehnologie sau, mai precis, un site despre efectele pe care știința și tehnologia le are asupra societății și un hotspot BRD – Groupe Société Générale.  

Eu sunt Mihai Ghiduc, sunt redactorul-șef al Mindcraft Stories, și, de luna aceasta, voi prezenta, pe scurt, cinci dintre cele mai interesante texte pe care le-am publicat în ultima vreme. Am lăsat voit deoparte textele despre pandemie.”

🔵 De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?, de Andrei Luca
Dacă nu ai observat că devine din ce în ce mai greu să-ți repari un lucru sau să-l faci să meargă mai bine (de exemplu, la anticele telefoane Nokia puteai schimba bateria, cele moderne o au încapsulată) a făcut-o Uniunea Europeană, care vrea să introducă „dreptul la reparație”. Care vrea să oblige companiile să renunțe la șmecheriile prin care fac produsele să devină neutilizabile (așa numita „obsolescență planificată”) și să-i împiedice pe utilizatori să umble la componente.

🔵 Vulcanii care pot destabiliza Europa, de Ionuț Preda
Erupția din 20 septembrie, de pe insula La Palma din Canare, reamintește europenilor că există o serie de vulcani activi care ar putea crea, oricând, haos, distrugeri și victime. Faptul că, de decenii, cea mai complicată problemă creată de un vulcan pentru europeni au fost câteva avioane ținute la sol de o erupție din Islanda, acum un deceniu, nu înseamnă că lucruri mai grave nu s-ar putea întâmpla. Ionuț a făcut o listă a celor mai periculoși vulcani europeni.

🔵 Dune 2021: o adaptare fidelă, dar împotmolită, de Cristi Mărculescu
Este, probabil, cel mai așteptat film SF al anului, iar Cristi Mărculescu crede că varianta lui Villleneuve e reușită, dar nu atât de bună pe cât ar fi putut fi. Cu siguranță, mai bună decât ce s-a produs până acum. Textul a generat, ca de obicei în cazuri ca acesta, o discuție despre cât de mult este în regulă să devieze un regizor de la linia impusă de autor, în cazul unei ecranizări.

🔵 Cicadele, cântăreții neobosiți ai naturii, de Emilia Iulia Iorgu
Parte a unei colaborări pe care o avem cu Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, articolul explică ce este cu aceste insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic. Un lucru interesant pe care l-am aflat cu ocazia asta este că fabula cu „greiere și furnica” era, inițial, despre cicade. Cumva explicabil, pentru că a fost scrisă de Esop, un grec, iar cine a fost vreodată în zona mediteraneană știe foarte bine ce hărmălaie pot face aceste insecte.

🔵 Câți urși se vânează în România cu adevărat?, de Mihai Ghiduc
Pentru că soarta urșilor și felul în care sunt vânați sunt discuții care s-au purtat intens în ultima vreme, fiindcă am avut acces la date din ultimul deceniu, compilate cu răbdare de cei de la Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) pentru Humane Society International (HSI), filiala România, și pentru că îmi plac graficele, am folosit datele respective pentru a genera o serie de vizualizări despre câți urși au fost vânați și ce a însemnat schimbarea legislației pentru acest fenomen.


📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

People attend iMApp 2021, a video mapping event attended by artists from the United States, Germany, Ukraine, Japan and Hungary, in Bucharest, Romania, Saturday, Sept. 18, 2021. The public’s access to the event, which used as a projection screen the facade of the Palace of the Parliament, the world’s largest administrative building, was conditioned by proof of full COVID-19 vaccination or a valid negative test. (AP Photo/Andreea Alexandru)

fotografie realizată de Andreea Alexandru, Associated Press

„Prin definiție imaginile de agenție de presă sunt martori ai cotidianului, răspunzând întrebărilor clasice din fotojurnalism. Straturile adăugate în plus, extinderea contextului, canalizarea emoției, amplitutidinea vizuală, relevanța atemporală, toate acestea dincolo de informația brută, sunt cele care diferențiază o imagine care trăiește 24 de ore de cele care fac istorie, descriind-o în același timp. Tocmai din acest motiv imaginea lunii vine via AP/Andreea Alexandru.” (Octav Ganea)

 

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

 

 


👥 Rubrica In a Relationship
din ziarul Libertatea 

În luna septembrie, rubrica In a Relationship din Libertatea a abordat două subiecte importante:

  • Așteptările elevilor de la noul an școlar – 20 de tineri între 13-20 ani ne-au vorbit despre nevoile și așteptările lor odată cu revenirea la școala fizică. Printre cele mai prezente nevoi exprimate se numără revenirea la normalitate, revederea cu colegii și o școală mai organizată, cu profesori mai responsabili.

  • Ce trebuie să facă părinții care divorțează ca să-și protejeze copiii – O serie de recomandări pentru părinții care decid să se separe, pentru a interpreta corect reacțiile copiilor lor în contextul divorțului. Fără aceste repere, părinții riscă să devină, fără să-și dea seama, una dintre cele mai mari surse de anxietate și suferință din viața copiilor lor. Subiectul delicat al suferinței copiilor ai căror părinți divorțează continuă și în următorul articol din rubrica In a Relationship, care va fi publicat duminică, 10 octombrie.

În plus, luna septembrie ne-a adus un upgrade al platformei inarelationship.ro, care conține acum și o secțiune specială Pentru părinți. Am adunat acolo toate materialele publicate în rubrica In a Relationship din ziarul Libertatea și toate edițiile anterioare ale newsletterelor, ca să-ți fie la îndemână oricând, cu un simplu search pe site. Sperăm să-ți fie de folos și să dai mai departe vestea și către alte persoane care ar putea avea nevoie de aceste resurse.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Implică-te!

Writing
is healing

Oscar
Caragiale
DONEAZĂ